Mare realizare mare!

Am terminat de panotat expoziţia de sfârşit de semestru!
Ca de obicei, secţia de ceramică este ultima care îşi termină panotarea... Şi tot ca de obicei, cei cinci muşchetari din anul II sunt ultimii din toată secţia şi când pleacă acasă la ora nouă seara, potarul se uită ciudat la ei, adică: "Ce-i cu luzării ăştia?". Anul trecut am avut o groază de lucrări, şi ne-a luat o veşnicie să le panotăm, anul ăsta am avut puţine, da nu ştiu cum, tot atâta ne-a luat. Oricum, am reuşit s-o scoatem la capăt! Iată câteva poze...

Iată piesa de rezistenţă a expoziţiei, vitraliul la care am muncit cu toţii. Partea distractivă la vitraliul e că se lucrează cu sticlă colorată care e foaaaarte frumoasă ne place mult de tot. Partea mai puţin distractivă e că sticla taie. Afirm cu mândrie că eu am bătut recordul de tăieturi!

Si, bineînţeles, de pe acum celebrele...
Module, module, frumoasele mele module... Le şlefuiesc, le bibilesc... se potrivesc?
Parcă nu, hai să le mai şlefuiesc o ţâră...

Vaca zburătoare... vedere de ansamblu şi detaliu...

Într-un final apoteotic toate lucrările au fost expuse într-un mod onorabil. Promit poze mai bune şi mai multe când mă duc să mă uit de note.